Febra: ce este, de ce apare și când trebuie să ne îngrijoreze

Febra înseamnă creșterea temperaturii corpului peste valorile normale. Este unul dintre cele mai cunoscute semnale prin care organismul ne arată că se întâmplă ceva, cel mai frecvent că sistemul imunitar răspunde la o infecție.

În general, la adulți, o temperatură de 38°C sau mai mare este considerată febră. Temperatura normală a corpului poate varia însă de la o persoană la alta, în cursul zilei și în funcție de locul în care este măsurată.

Febra poate fi însoțită de frisoane, transpirații, dureri musculare, durere de cap, oboseală sau stare generală de rău. Deși produce adesea îngrijorare, temperatura crescută este în multe situații parte din răspunsul natural de apărare al organismului.

Important este să înțelegem de ce a apărut febra, cât de mare este temperatura și ce alte simptome o însoțesc.

Ce este febra?

Organismul uman își menține temperatura într-un interval controlat prin intermediul unui sistem de reglare în care un rol important îl are hipotalamusul, o regiune a creierului care funcționează, simplificat, ca un „termostat” al corpului.

În timpul unei infecții sau al unui proces inflamator, anumite semnale chimice pot determina acest sistem să stabilească temporar o temperatură mai ridicată. Corpul începe atunci să producă și să conserve căldură pentru a ajunge la noua valoare, motiv pentru care putem simți frig și putem avea frisoane chiar dacă temperatura corpului este deja crescută.

Febra face astfel parte, în multe situații, din răspunsul natural al organismului la boală.

Care sunt cauzele febrei?

Cele mai frecvente cauze sunt infecțiile virale și bacteriene. Răceala, gripa, anumite infecții respiratorii și infecțiile urinare se pot manifesta prin creșterea temperaturii.

Febra poate apărea și în alte situații, printre care unele boli inflamatorii sau autoimune, reacții la anumite medicamente sau vaccinuri și, mai rar, alte afecțiuni care necesită investigații medicale.

De aceea, este important să reținem un lucru simplu: febra este un simptom, nu o boală în sine. Pentru tratamentul corect trebuie înțeleasă cauza care a produs creșterea temperaturii.

Ce simptome pot însoți febra?

În funcție de cauză și de valoarea temperaturii, febra poate fi însoțită de:

• frisoane și tremur;
• transpirații;
• dureri musculare sau articulare;
• durere de cap;
• oboseală și slăbiciune;
• scăderea poftei de mâncare;
• sete și risc de deshidratare;
• accelerarea pulsului;
• stare generală de disconfort.

Simptomele care apar împreună cu febra pot oferi indicii importante despre cauza acesteia.

Cum măsurăm corect temperatura?

Pentru majoritatea situațiilor poate fi utilizat un termometru digital.

Temperatura poate fi măsurată oral, axilar, rectal sau la nivelul urechii. Valorile pot diferi ușor în funcție de metoda și locul măsurării, motiv pentru care este util să folosim aceeași metodă atunci când urmărim evoluția temperaturii.

La sugari și copiii mici, metoda potrivită de măsurare depinde de vârstă, iar indicațiile termometrului și recomandările medicale trebuie respectate.

Febra și hipertermia sunt același lucru?

Febra și hipertermia sunt diferite.

În cazul febrei, organismul își modifică temporar temperatura-țintă prin mecanismele sale interne de reglare.

În cazul hipertermiei, temperatura corpului crește deoarece organismul acumulează mai multă căldură decât poate elimina, de exemplu în urma expunerii prelungite la temperaturi foarte ridicate.

Hipertermia severă poate reprezenta o urgență medicală.

Ce putem face când avem febră?

În multe episoade febrile asociate unor infecții obișnuite, sunt importante odihna, consumul adecvat de lichide și urmărirea stării generale.

Medicamentele antitermice, precum paracetamolul sau ibuprofenul, pot fi utilizate în anumite situații pentru reducerea disconfortului, respectând prospectul și recomandările medicului sau farmacistului. În cazul copiilor, doza trebuie stabilită în funcție de vârstă și greutate.

Aspirina nu trebuie administrată copiilor și adolescenților pentru febra asociată unei infecții virale, din cauza riscului de sindrom Reye.

Scopul nu este întotdeauna obținerea imediată a unei temperaturi „perfecte”, ci menținerea confortului, prevenirea deshidratării și, mai ales, identificarea cauzei atunci când situația o impune.

Când trebuie consultat medicul?

O temperatură de 38°C sau mai mare la un sugar cu vârsta sub 3 luni necesită evaluare medicală promptă.

La copiii mai mari și la adulți trebuie urmărită întreaga stare a persoanei, nu doar cifra indicată de termometru.

Evaluarea medicală este importantă atunci când febra persistă, este foarte ridicată sau apare împreună cu simptome precum dificultăți de respirație, confuzie, rigiditatea cefei, convulsii, durere puternică, vărsături repetate, semne de deshidratare, o erupție cutanată îngrijorătoare sau deteriorarea evidentă a stării generale.

O atenție suplimentară este necesară pentru persoanele cu imunitatea compromisă sau cu anumite afecțiuni cronice, inclusiv diabet și unele boli de inimă.

Febra la copii și convulsiile febrile

Unii copii mici pot prezenta convulsii febrile în timpul unui episod de febră. Acestea apar cel mai frecvent între aproximativ 6 luni și 5 ani.

Un prim episod de convulsii febrile trebuie evaluat medical, iar asistența medicală de urgență este necesară în special dacă episodul este prelungit, copilul respiră dificil, convulsia afectează doar o parte a corpului sau copilul nu își revine corespunzător.

Pentru părinți este important să urmărească starea generală a copilului, respirația, hidratarea și comportamentul, nu doar valoarea temperaturii.

Poate fi prevenită febra?

Febra este un răspuns al organismului și, prin urmare, prevenția se concentrează în primul rând asupra cauzelor care o pot produce.

Riscul anumitor infecții poate fi redus prin spălarea corectă a mâinilor, igienă, evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave atunci când este posibil și respectarea recomandărilor privind vaccinarea.

Febra trebuie privită, înainte de toate, ca pe un semnal al organismului. Termometrul ne spune cât de mult a crescut temperatura, dar cauza, durata febrei și starea generală a persoanei ne ajută să înțelegem cât de important este acel semnal.

Despre autor

Echipa MEDICINAS reunește experiența în fitoterapie, produse naturale și documentare științifică, cu preocuparea constantă de a transforma informația complexă despre sănătate, plante, ingrediente naturale și mecanisme biologice într-un conținut clar, riguros și util.

Timp de cinci ani, din echipa de cercetare MEDICINAS a făcut parte și Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, personalitate de referință a fitoterapiei românești și un nume fundamental pentru dezvoltarea fitoterapiei moderne în România. Moștenirea sa profesională rămâne parte din istoria și cultura MEDICINAS.

Prin Dicționarul Medical MEDICINAS ne propunem să explicăm termenii, simptomele și investigațiile medicale într-un limbaj accesibil publicului larg, păstrând rigoarea surselor medicale și științifice.

Notă medicală

Acest articol are caracter educațional și informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic. În cazul sugarilor, al persoanelor vulnerabile sau al unei febre persistente, foarte ridicate ori asociate cu simptome severe, este necesară evaluarea medicală.

Bibliografie și surse

1. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Fever in under 5s: assessment and initial management (NG143).

2. World Health Organization (WHO). Materiale și recomandări privind evaluarea febrei și managementul bolilor infecțioase.

3. American Academy of Pediatrics. Recomandări privind febra, utilizarea antitermicelor și evaluarea copilului febril.

4. Merck Manual Professional Edition. Fever.

5. Walter EJ, Hanna-Jumma S, Carraretto M, Forni L. The pathophysiological basis and consequences of fever. Critical Care. 2016;20:200.

6. Sullivan JE, Farrar HC; American Academy of Pediatrics. Fever and antipyretic use in children. Pediatrics. 2011;127(3):580–587.

Articol citit de 9809 persoane