Sinonime: celule microgliale, microgliocite, microglie.

Microglia reprezintă principala populație de celule imunitare rezidente ale sistemului nervos central. Aceste celule supraveghează permanent mediul cerebral, contribuie la eliminarea resturilor celulare și participă la răspunsul organismului în cazul infecțiilor sau leziunilor nervoase.

Microglia face parte din familia celulelor gliale, alături de astrocite și oligodendrocite, dar are funcții distincte, legate în special de apărarea și întreținerea țesutului nervos.

Unde se găsește microglia?

Celulele microgliale sunt prezente în creier și măduva spinării, fiind distribuite atât în substanța cenușie, cât și în substanța albă.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte celule gliale, microglia provine în principal din precursori embrionari ai liniei mieloide, care colonizează sistemul nervos în timpul dezvoltării.

În condiții normale, populațiile microgliale se pot menține prin reînnoire locală.

Ce funcții îndeplinește microglia?

Supravegherea țesutului nervos

Microglia prezintă numeroase prelungiri mobile, prin care explorează permanent mediul înconjurător.

Acest proces permite identificarea modificărilor locale, a celulelor deteriorate și a semnalelor asociate unor leziuni.

Eliminarea resturilor celulare

Una dintre funcțiile importante este fagocitoza, proces prin care celulele microgliale pot îngloba și elimina resturi celulare sau alte materiale biologice.

Acest mecanism contribuie la întreținerea țesutului nervos și la răspunsul în cazul unor leziuni.

Apărarea imunologică

Microglia poate recunoaște semnale asociate agenților patogeni și deteriorării țesuturilor.

În aceste situații, își modifică activitatea și poate produce molecule implicate în comunicarea imunologică.

Răspunsul microglial este complex: în anumite condiții contribuie la protecția creierului, iar în altele poate participa la procese inflamatorii dăunătoare.

Remodelarea conexiunilor neuronale

În timpul dezvoltării cerebrale, microglia participă la remodelarea unor conexiuni dintre neuroni.

Acest proces este cunoscut sub numele de eliminare sinaptică sau synaptic pruning.

Prin eliminarea selectivă a anumitor componente sinaptice, microglia contribuie la organizarea circuitelor nervoase.

Microglia și memoria

Cercetările moderne au evidențiat legături între activitatea microgliei, funcționarea sinapselor și procesele de neuroplasticitate.

Microglia poate influența mediul în care neuronii comunică și poate participa la adaptarea circuitelor nervoase.

Totuși, memoria rezultă din activitatea unor rețele complexe, iar microglia nu poate fi considerată singurul mecanism responsabil pentru formarea sau pierderea amintirilor.

Ce se întâmplă când microglia este activată excesiv?

În anumite boli neurologice, microglia poate prezenta modificări persistente ale activității.

Aceste modificări au fost investigate în:

  • Boala Alzheimer, în care microglia interacționează cu depozitele de amiloid și cu alte procese patologice.

  • Boala Parkinson, unde sunt studiate mecanismele neuroinflamatorii asociate degenerării neuronale.

  • Scleroza multiplă, în care celulele microgliale participă la procese inflamatorii și la răspunsul față de leziunile mielinei.

  • Accidentul vascular cerebral, unde microglia poate contribui atât la răspunsul inflamator, cât și la eliminarea resturilor și repararea țesuturilor.

Activarea microgliei nu este automat dăunătoare. Efectele depind de durata, intensitatea și contextul răspunsului celular.

Microglia și neuroinflamația

Neuroinflamația reprezintă ansamblul reacțiilor inflamatorii care apar în sistemul nervos central.

Microglia este unul dintre principalii participanți la aceste procese, alături de astrocite, celule vasculare și alte componente ale sistemului imun.

Inflamația poate avea un rol protector în anumite situații, însă răspunsurile persistente sau dereglate pot contribui la deteriorarea țesutului nervos.

În prezent, cercetătorii investighează modalități de influențare a activității microgliale, dar nu există dovezi că un anumit supliment alimentar poate controla selectiv microglia sau trata bolile neurodegenerative prin acest mecanism.

Concluzie

Microglia este esențială pentru supravegherea imunologică, întreținerea și adaptarea sistemului nervos central.

Prin participarea la fagocitoză, remodelarea sinapselor și răspunsul la leziuni, aceste celule contribuie la funcționarea sănătoasă a creierului.

Pentru o prezentare generală a sistemului nervos, consultați articolul MEDICINAS Creierul uman: anatomie, funcții, memorie și sănătate cerebrală.

Despre autor

Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Notă medicală

Acest articol are scop informativ și educațional și nu înlocuiește consultul neurologic, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un specialist.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Prinz M, Jung S, Priller J. Microglia Biology: One Century of Evolving Concepts. Cell. 2019;179(2):292–311. https://doi.org/10.1016/j.cell.2019.08.053

  2. Salter MW, Stevens B. Microglia emerge as central players in brain disease. Nature Medicine. 2017;23:1018–1027. https://doi.org/10.1038/nm.4397

  3. Paolicelli RC, Bolasco G, Pagani F, et al. Synaptic pruning by microglia is necessary for normal brain development. Science. 2011;333(6048):1456–1458. https://doi.org/10.1126/science.1202529

  4. Li Q, Barres BA. Microglia and macrophages in brain homeostasis and disease. Nature Reviews Immunology. 2018;18:225–242. https://doi.org/10.1038/nri.2017.125

Articol citit de 11 persoane