Sinonime: celulă nervoasă, neuron.

Neuronul este o celulă specializată a sistemului nervos, responsabilă de recepționarea, procesarea și transmiterea informațiilor. Neuronii formează rețele complexe prin care creierul și măduva spinării coordonează mișcările, senzațiile, memoria, gândirea și numeroase funcții ale organismului.

Creierul uman conține aproximativ 86 de miliarde de neuroni, care comunică între ei prin semnale electrice și chimice.

Unde se găsesc neuronii?

Neuronii sunt prezenți în creier, măduva spinării și sistemul nervos periferic.

În creier, corpurile neuronale se găsesc în numeroase regiuni de substanță cenușie, inclusiv în cortexul cerebral și nucleii profunzi.

Prelungirile neuronilor formează conexiuni între diferite structuri nervoase, permițând transmiterea rapidă a informațiilor.

Cum este alcătuit un neuron?

Un neuron tipic prezintă trei componente principale:

  • Corpul celular (soma): conține nucleul și structurile necesare funcționării celulei.

  • Dendritele: prelungiri care primesc numeroase semnale de la alți neuroni.

  • Axonul: prelungire specializată în transmiterea impulsurilor nervoase către alte celule.

Unii axoni sunt acoperiți de mielină, un înveliș izolator care permite transmiterea mai rapidă și eficientă a impulsurilor nervoase.

La capătul axonului se află terminații nervoase prin care neuronul poate comunica cu alte celule.

Cum transmit neuronii informațiile?

Neuronii utilizează semnale electrice numite potențiale de acțiune.

Acestea apar prin modificări rapide ale distribuției ionilor de-a lungul membranei celulare și se propagă pe axon.

La nivelul sinapselor chimice, semnalul electric determină eliberarea unor substanțe numite neurotransmițători.

Printre neurotransmițătorii importanți se numără acetilcolina, dopamina, serotonina, GABA și glutamatul.

Aceștia influențează activitatea neuronilor și participă la numeroase funcții ale sistemului nervos.

Ce tipuri de neuroni există?

În funcție de rolul lor, neuronii pot fi clasificați în:

Neuronii senzoriali, care transmit informații de la receptorii senzoriali către sistemul nervos central.

Neuronii motori, care transmit comenzi către mușchi și alte structuri efectoare.

Interneuronii, care conectează și integrează informațiile în circuitele nervoase.

Neuronii prezintă și forme anatomice diferite, adaptate funcțiilor îndeplinite.

Neuronii și memoria

Memoria și învățarea depind de activitatea unor rețele neuronale complexe.

Prin experiență și repetare, eficiența anumitor conexiuni dintre neuroni se poate modifica. Acest fenomen face parte din neuroplasticitate.

Unele conexiuni devin mai eficiente, în timp ce altele se pot modifica sau elimina, în funcție de activitatea circuitelor nervoase.

Aceste mecanisme contribuie la învățarea unor informații și abilități noi.

Ce se întâmplă când neuronii sunt afectați?

Neuronii pot fi afectați de lipsa oxigenului, traumatisme, infecții, toxine sau boli neurologice.

Manifestările depind de regiunea și de circuitele nervoase implicate și pot include tulburări de mișcare, sensibilitate, memorie sau limbaj.

În anumite boli neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson, sunt afectate populații neuronale și conexiuni nervoase specifice.

Deși unele mecanisme de reparare și adaptare există, capacitatea de regenerare a neuronilor din sistemul nervos central este limitată.

Concluzie

Neuronii reprezintă unități fundamentale ale sistemului nervos. Prin comunicarea electrică și chimică, ei permit transmiterea informațiilor și coordonarea funcțiilor organismului.

Funcționarea lor depinde și de colaborarea cu celulele gliale, care oferă suport metabolic, protecție și participă la reglarea mediului neuronal.

Pentru o prezentare generală a sistemului nervos, consultați articolul MEDICINAS despre creierul uman.

Despre autor

Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Notă medicală

Acest articol are scop educațional și nu înlocuiește consultul neurologic, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un specialist.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Kandel ER, Koester JD, Mack SH, Siegelbaum SA. Principles of Neural Science. 6th edition. McGraw Hill; 2021.

  2. Purves D, Augustine GJ, Fitzpatrick D, et al. Neuroscience. 2nd edition. Sinauer Associates; 2001.

  3. Herculano-Houzel S. The human brain in numbers: a linearly scaled-up primate brain. Frontiers in Human Neuroscience. 2009;3:31. https://doi.org/10.3389/neuro.09.031.2009

  4. Südhof TC. The presynaptic active zone. Neuron. 2012;75(1):11–25. https://doi.org/10.1016/j.neuron.2012.06.012

Articol citit de 11 persoane