Anghinarea (Cynara scolymus L., denumită și Cynara cardunculus var. scolymus) este o plantă perenă din familia Asteraceae, originară din regiunea mediteraneană, apreciată atât ca aliment, cât și pentru utilizările sale tradiționale în fitoterapie. Frunzele de anghinare conțin compuși fenolici și alte substanțe bioactive care au atras interesul cercetătorilor, în special pentru efectele asupra digestiei, secreției biliare și metabolismului lipidelor.
Anghinarea este una dintre plantele în care tradiția medicinală și cercetarea modernă se întâlnesc, însă beneficiile sale trebuie interpretate în funcție de partea plantei utilizată, tipul preparatului și calitatea dovezilor disponibile.
Ce este anghinarea și cum se recunoaște?
Anghinarea este o plantă robustă, care poate depăși un metru în înălțime, cu frunze mari, adânc divizate, de culoare verde-cenușie, uneori acoperite pe partea inferioară de peri fini. Inflorescențele sunt mari, cu bractee cărnoase și flori tubuloase de culoare violetă.
Partea consumată în alimentație este reprezentată de inflorescența imatură, cunoscută popular drept „inima de anghinare”, împreună cu porțiunile fragede ale bracteelor. În fitoterapie sunt utilizate în principal frunzele, care au o compoziție chimică diferită de cea a părții comestibile.
Această distincție este importantă deoarece rezultatele studiilor asupra extractelor din frunze nu pot fi atribuite automat consumului alimentar de anghinare.
Compoziția chimică și principalele substanțe active
Frunzele de anghinare conțin mai multe categorii de compuși biologic activi:
Acizi cafeoilchinici, inclusiv acid clorogenic și derivați înrudiți cu cinarina, studiați pentru proprietățile antioxidante.
Flavonoide, precum derivații luteolinei, implicați în diferite mecanisme biologice investigate experimental.
Lactone sescviterpenice, între care cinaropicrina, asociată cu gustul amar caracteristic al frunzelor.
Fibre alimentare și fructani, inclusiv inulină, întâlniți în diferite părți ale plantei și relevanți pentru alimentație și microbiotă.
Concentrația acestor substanțe variază în funcție de soi, condițiile de cultivare, momentul recoltării și metoda de preparare.
Cinarina este frecvent prezentată drept principalul compus al anghinarei, însă activitatea plantei nu poate fi explicată printr-o singură substanță.
Anghinarea și digestia
Una dintre cele mai cunoscute utilizări tradiționale ale frunzelor de anghinare este ameliorarea unor simptome digestive, precum senzația de plenitudine după masă, balonarea și disconfortul abdominal.
Compușii amari ai plantei și efectele asupra secreției biliare reprezintă mecanisme propuse pentru această utilizare. Bila participă la digestia și absorbția grăsimilor, iar modificarea secreției sale poate influența anumite procese digestive.
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) recunoaște utilizarea tradițională a unor preparate din frunze de anghinare pentru ameliorarea simptomelor digestive, inclusiv senzația de plenitudine, balonarea și flatulența.
Această recunoaștere se bazează pe utilizarea îndelungată și pe plauzibilitatea efectelor, nu pe demonstrarea certă a eficacității prin studii clinice ample.
Anghinarea și sănătatea ficatului
Anghinarea este asociată frecvent cu sănătatea hepatică datorită utilizării sale tradiționale și cercetărilor asupra compușilor fenolici din frunze.
În studii experimentale, anumite extracte au demonstrat activitate antioxidantă și efecte asupra unor mecanisme implicate în stresul oxidativ și inflamație.
Unele studii clinice au evaluat modificările enzimelor hepatice la persoane cu afecțiuni metabolice sau steatoză hepatică, dar rezultatele sunt limitate de diferențele dintre preparate, dimensiunea studiilor și caracteristicile participanților.
În prezent, anghinarea nu poate fi considerată un tratament demonstrat pentru hepatită, fibroză, ciroză sau alte boli hepatice. Persoanele cu afecțiuni ale ficatului au nevoie de diagnostic și îngrijire medicală adaptată cauzei bolii.
Anghinarea și colesterolul
Extractele din frunze de anghinare au fost investigate pentru posibile efecte asupra colesterolului total și colesterolului LDL.
Unele studii clinice și analize sistematice au raportat reduceri moderate ale anumitor parametri lipidici. Printre mecanismele propuse se numără influențarea sintezei colesterolului și a metabolismului acizilor biliari.
Totuși, rezultatele nu sunt uniforme, iar efectele observate depind de preparatul utilizat, durata administrării și profilul metabolic al participanților.
Anghinarea nu înlocuiește alimentația echilibrată, activitatea fizică sau tratamentul prescris pentru dislipidemie.
Anghinarea, fibrele și microbiomul intestinal
Anghinarea consumată ca aliment furnizează fibre și fructani, printre care inulina, un tip de carbohidrat care poate fi fermentat de microorganismele intestinale.
Prin fermentarea unor fibre alimentare, bacteriile intestinale produc metaboliți precum acizii grași cu lanț scurt, implicați în funcționarea normală a ecosistemului intestinal.
Inulina este studiată pentru efectele prebiotice, dar cantitatea prezentă în aliment și efectele sale nu trebuie confundate cu cele ale extractelor concentrate din frunze.
La persoanele sensibile la carbohidrații fermentabili, consumul de anghinare sau de produse bogate în inulină poate accentua balonarea și gazele intestinale.
Proprietăți antioxidante și cercetări experimentale
Compușii fenolici ai anghinarei pot neutraliza anumite specii reactive în condiții experimentale și pot influența procese celulare asociate stresului oxidativ.
Aceste observații au stimulat cercetări privind metabolismul, inflamația și protecția celulară.
Este însă important să distingem activitatea observată în laborator de beneficiile clinice demonstrate la oameni. Un efect antioxidant măsurat într-un experiment nu dovedește că planta previne cancerul, bolile neurodegenerative sau alte afecțiuni.
În prezent, asemenea afirmații nu sunt suficient susținute pentru a fi prezentate drept beneficii medicale confirmate ale anghinarei.
Utilizări tradiționale și forme de administrare
În fitoterapia tradițională, frunzele de anghinare sunt utilizate sub formă de infuzii, pulberi, extracte și alte preparate vegetale.
Preparatele diferă considerabil prin compoziție și concentrația substanțelor active. De aceea, rezultatele obținute cu un anumit extract nu se aplică automat tuturor produselor care conțin anghinare.
Utilizarea trebuie să respecte indicațiile produsului și recomandările profesioniștilor din domeniul sănătății, mai ales în prezența unor afecțiuni cronice sau tratamente medicamentoase.
Contraindicații și precauții
Preparatele medicinale din frunze de anghinare nu sunt potrivite pentru toate persoanele.
Obstrucția căilor biliare și anumite afecțiuni hepatobiliare reprezintă situații în care utilizarea poate fi contraindicată sau necesită evaluare medicală. Persoanele cu calculi biliari nu trebuie să utilizeze asemenea preparate fără recomandarea medicului.
Anghinarea poate provoca reacții alergice, în special la persoanele sensibile la plante din familia Asteraceae, care include și mușețelul, gălbenelele și ambrozia.
Pot apărea manifestări digestive, precum greață, crampe abdominale sau diaree.
În timpul sarcinii și alăptării, datele privind siguranța preparatelor medicinale sunt insuficiente. Utilizarea la copii trebuie evaluată în funcție de vârstă, preparat și recomandările aplicabile.
Anghinarea în produsele MEDICINAS
Anghinarea se regăsește în formula Megaliv, supliment alimentar creat după rețeta Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, alături de armurariu, Phyllanthus niruri, păpădie, rostopască, sunătoare și kutki.
Prezența anghinarei într-o formulă care asociază mai multe plante nu înseamnă că toate efectele investigate pentru preparatele individuale sunt demonstrate și pentru produsul finit.
Descoperă Megaliv pe MEDICINAS.
Notă medicală
Acest articol are scop informativ și educațional și nu înlocuiește consultația medicală, diagnosticul sau tratamentul prescris.
Utilizările tradiționale, observațiile experimentale și rezultatele studiilor clinice reprezintă categorii diferite de dovezi. Suplimentele alimentare nu trebuie utilizate pentru tratarea bolilor hepatice, biliare sau metabolice în locul îngrijirii medicale.
Despre autor
Articol realizat de echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de informare și educație privind plantele medicinale, ingredientele naturale și utilizarea responsabilă a suplimentelor alimentare.
Materialul reflectă experiența editorială dezvoltată inclusiv prin colaborarea de peste cinci ani cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, cu accent pe integrarea cunoștințelor tradiționale în contextul dovezilor științifice actuale.
Bibliografie științifică selectivă
European Medicines Agency (EMA). European Union herbal monograph on Cynara cardunculus L. (syn. Cynara scolymus L.), folium. Committee on Herbal Medicinal Products.
European Medicines Agency (EMA). Assessment report on Cynara scolymus L., folium. Committee on Herbal Medicinal Products.
Bundy R, Walker AF, Middleton RW, Wallis C, Simpson HC. Artichoke leaf extract reduces symptoms of irritable bowel syndrome and improves quality of life in otherwise healthy volunteers suffering from concomitant dyspepsia: a subset analysis. Journal of Alternative and Complementary Medicine. 2004;10(4):667–669.
Wider B, Pittler MH, Thompson-Coon J, Ernst E. Artichoke leaf extract for treating hypercholesterolaemia. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2013;CD003335.
Lattanzio V, Kroon PA, Linsalata V, Cardinali A. Globe artichoke: a functional food and source of nutraceutical ingredients. Journal of Functional Foods. 2009;1(2):131–144.
Articol citit de 8491 persoane
Acest articol nu are comentarii!