Axa intestin–creier: cum influențează microbiomul memoria, emoțiile și sănătatea cerebrală
Intestinul și creierul comunică permanent printr-o rețea complexă de semnale nervoase, hormonale, imunitare și metabolice. Această legătură, cunoscută sub denumirea de axa intestin–creier, influențează digestia, răspunsul la stres, somnul și numeroase procese implicate în funcționarea sistemului nervos.
Un rol important în această comunicare îl are microbiomul intestinal, comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv. Cercetările moderne arată că activitatea acestor microorganisme poate influența procese biologice relevante pentru sănătatea cerebrală.
Relația funcționează în ambele direcții: stresul poate modifica digestia, iar semnalele provenite din intestin pot influența modul în care organismul răspunde la stres și disconfort.
Ce este axa intestin–creier?
Axa intestin–creier reprezintă sistemul de comunicare bidirecțională dintre tractul gastrointestinal și sistemul nervos central.
Această comunicare implică:
Nervul vag, care transmite informații între organele interne și creier.
Sistemul nervos enteric, responsabil de coordonarea multor funcții digestive.
Sistemul imunitar, prin moleculele implicate în răspunsurile inflamatorii.
Sistemul endocrin, prin hormoni care influențează digestia, metabolismul și stresul.
Microbiomul intestinal, prin metaboliții și interacțiunile sale cu celulele organismului.
Intestinul este numit uneori „al doilea creier” datorită rețelei extinse de neuroni din peretele său. Această expresie descrie complexitatea sistemului nervos enteric, nu capacitatea intestinului de a gândi asemenea creierului.
Microbiomul intestinal și comunicarea cu creierul
Microbiomul intestinal include bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme care participă la numeroase procese digestive și metabolice.
Printre bacteriile studiate se numără Lactobacillus, Bifidobacterium, Faecalibacterium și Akkermansia.
Microorganismele intestinale contribuie la fermentarea fibrelor alimentare și la producerea unor substanțe biologic active.
Deosebit de importanți sunt acizii grași cu lanț scurt, precum acetatul, propionatul și butiratul. Aceștia rezultă în principal din fermentarea anumitor fibre și participă la funcționarea mucoasei intestinale și la reglarea unor procese imunitare.
Cercetările investighează modul în care acești metaboliți pot influența indirect activitatea sistemului nervos.
Compoziția microbiomului diferă de la o persoană la alta. Alimentația, vârsta, medicamentele, bolile și mediul de viață pot determina modificări ale acestuia.
Termenul disbioză intestinală descrie o perturbare a structurii sau funcționării comunității microbiene, dar nu reprezintă un diagnostic stabilit printr-un singur test universal.
Nervul vag: legătura directă dintre intestin și creier
Nervul vag este una dintre principalele căi de comunicare dintre tractul digestiv și sistemul nervos central.
El participă la reglarea motilității intestinale, secrețiilor digestive și a unor reflexe asociate alimentației.
Numeroase fibre ale nervului vag transmit informații dinspre organele interne către creier.
Prin această cale, organismul poate integra semnale referitoare la digestie, sațietate și starea fiziologică a intestinului.
Unele cercetări experimentale sugerează că activitatea microbiomului poate influența semnalizarea vagală, însă efectele diferă în funcție de microorganisme și de mecanismele studiate.
Serotonina, dopamina și GABA: legătura dintre intestin și neurotransmițători
Neurotransmițătorii sunt substanțe implicate în transmiterea semnalelor dintre celulele nervoase.
Serotonina
Serotonina participă la reglarea dispoziției, somnului, apetitului și funcțiilor digestive.
O mare parte din serotonina organismului este produsă în tractul gastrointestinal. Microbiomul poate influența anumite procese implicate în metabolismul său.
Totuși, serotonina intestinală nu traversează liber bariera hematoencefalică pentru a deveni serotonină cerebrală.
Dopamina
Dopamina este implicată în motivație, învățare, controlul mișcărilor și procesarea recompensei.
Microbiomul poate influența metabolismul unor substanțe implicate în semnalizarea dopaminergică, dar semnificația clinică a acestor interacțiuni este încă studiată.
GABA
GABA este principalul neurotransmițător inhibitor din creierul adult și contribuie la reglarea excitabilității neuronale.
Anumite microorganisme pot produce GABA în condiții experimentale. Aceasta nu înseamnă însă că producerea sa în intestin determină automat creșterea concentrației în creier.
Un alt element important este Triptofanul, aminoacid esențial implicat în sinteza serotoninei și în alte căi metabolice influențate de alimentație, inflamație și microbiom.
Stresul, anxietatea și digestia
Relația dintre stres și intestin este observată frecvent în viața de zi cu zi.
În situații stresante pot apărea greață, crampe abdominale, balonare sau modificări ale tranzitului intestinal.
Aceste manifestări sunt legate de activarea sistemului nervos autonom și a axei hipotalamus–hipofiză–suprarenale, implicată în răspunsul hormonal la stres.
În sens invers, disconfortul digestiv persistent poate afecta somnul, dispoziția și calitatea vieții.
Studiile au identificat asocieri între anumite caracteristici ale microbiomului și tulburările de anxietate sau depresie. Totuși, aceste afecțiuni au cauze complexe, iar microbiomul reprezintă doar unul dintre factorii investigați.
În cazul sindromului de intestin iritabil, comunicarea intestin–creier poate contribui la sensibilitatea viscerală și la intensitatea simptomelor.
Poate microbiomul intestinal să influențeze memoria?
Memoria depinde de funcționarea unor rețele cerebrale care includ hipocampul și cortexul prefrontal.
Cercetările asupra axei intestin–creier investighează posibile influențe ale microbiomului asupra funcțiilor cognitive prin mai multe mecanisme:
Reglarea unor răspunsuri inflamatorii.
Producerea metaboliților microbieni.
Influențarea metabolismului și a disponibilității unor nutrienți.
Interacțiunea cu sistemele biologice implicate în stres și somn.
Un domeniu important este neuroinflamația, proces în care celulele imunitare ale sistemului nervos participă la răspunsuri inflamatorii.
Unele studii experimentale sugerează că modificările microbiomului pot influența procese asociate neuroinflamației. Dovezile clinice nu permit însă concluzia că modificarea microbiomului previne sau tratează bolile neurodegenerative.
Pentru protejarea memoriei rămân esențiale somnul, activitatea fizică, alimentația echilibrată, controlul factorilor vasculari și stimularea intelectuală.
Alimentația și sănătatea axei intestin–creier
Alimentația reprezintă unul dintre principalii factori care influențează activitatea microbiomului intestinal.
Fibrele alimentare din legume, fructe, leguminoase și cereale integrale furnizează substraturi pentru fermentarea microbiană.
Alimentele fermentate, precum iaurtul cu culturi vii și chefirul, pot face parte dintr-o dietă variată.
Polifenolii din fructe de pădure, măsline, cacao și alte alimente vegetale interacționează cu microbiomul și sunt transformați parțial în metaboliți.
Acizii grași omega-3, prezenți în special în peștele gras, contribuie la structura membranelor neuronale.
Un model alimentar de tip mediteraneean, bogat în alimente vegetale și grăsimi nesaturate, este asociat cu beneficii pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică, importante și pentru funcționarea cerebrală.
Nu există însă un aliment unic care să optimizeze întreaga axă intestin–creier.
Probioticele, prebioticele și postbioticele
Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, conferă beneficii demonstrate pentru sănătatea gazdei.
Prebioticele sunt substraturi utilizate selectiv de microorganismele gazdei, cu beneficii pentru sănătate.
Postbioticele sunt preparate din microorganisme inanimate și/sau componentele lor, cu beneficii demonstrate pentru sănătate.
Cercetările investighează și așa-numitele psihobiotice, intervenții asupra microbiomului studiate pentru posibile efecte asupra funcțiilor psihologice.
Rezultatele diferă în funcție de tulpinile microbiene și de intervențiile analizate. Nu toate probioticele au aceleași efecte, iar acestea nu înlocuiesc tratamentele medicale pentru anxietate sau depresie.
Fitoterapia și medicina tradițională în relația intestin–creier
În fitoterapia tradițională europeană și în alte sisteme medicale, anumite plante au fost utilizate pentru disconfort digestiv, relaxare și somn.
Mușețel este utilizat tradițional pentru simptome digestive ușoare și în preparate destinate relaxării.
Roiniță este cunoscută pentru utilizarea tradițională în stări ușoare de stres, dificultăți de adormire și disconfort digestiv.
Mentă este utilizată în fitoterapie pentru anumite simptome digestive. Preparatele enterosolubile standardizate cu ulei de Mentă au fost investigate în sindromul de intestin iritabil.
Fenicul este folosit tradițional pentru balonare și disconfort digestiv ușor.
Ghimbir este cunoscut pentru utilizarea în greață și pentru proprietățile sale digestive.
Salvie și Rozmarin sunt plante aromatice studiate pentru diferiți constituenți bioactivi, inclusiv în cercetări privind funcțiile cognitive.
Utilizarea tradițională a plantelor nu reprezintă automat dovada eficacității clinice pentru afecțiuni neurologice. Preparatele concentrate pot avea contraindicații și interacțiuni medicamentoase.
Susținerea microbiomului intestinal și a funcțiilor cognitive
Sănătatea intestinală și funcționarea creierului sunt strâns legate prin axa intestin–creier, un sistem complex de comunicare care implică microbiomul, sistemul nervos, imunitatea și metabolismul.
O abordare integrată a sănătății poate lua în considerare atât echilibrul microbiomului intestinal, cât și aportul de nutrienți și ingrediente vegetale studiate în legătură cu funcțiile cognitive.
În acest context, două formule MEDICINAS pot fi luate în considerare complementar: 369 Biotic, care conține Lactobacillus salivarius, și CEBRAOPTIM, care reunește ingrediente precum citicolina, fosfatidilserina, coenzima Q10, Ginkgo biloba, Bacopa monnieri și Centella asiatica.
Administrarea lor împreună poate fi discutată cu medicul sau farmacistul, în funcție de nevoile individuale, tratamentele urmate și eventualele contraindicații.
Cum putem proteja axa intestin–creier?
Pentru susținerea sănătății digestive și cerebrale sunt importante câteva obiceiuri:
Alimentație variată, cu suficiente fibre, în funcție de toleranța digestivă.
Activitate fizică regulată.
Somn suficient și program cât mai constant.
Gestionarea stresului și menținerea relațiilor sociale.
Evitarea fumatului și limitarea alcoolului.
Utilizarea responsabilă a antibioticelor.
Evaluarea medicală a simptomelor digestive sau cognitive persistente.
Prezența sângelui în scaun, scăderea inexplicabilă în greutate, durerile abdominale severe sau simptomele neurologice noi necesită evaluare medicală promptă.
Întrebări frecvente
Poate intestinul influența starea de spirit?
Da. Comunicarea intestin–creier implică mecanisme nervoase, hormonale și imunitare care pot contribui la răspunsul organismului la stres. Starea de spirit este însă influențată de numeroși factori.
Poate microbiomul să influențeze memoria?
Există cercetări care investighează această relație, inclusiv prin mecanisme inflamatorii și metabolice. Nu există însă o intervenție universală asupra microbiomului care să garanteze îmbunătățirea memoriei.
Probioticele pot ajuta la anxietate?
Anumite tulpini sunt studiate pentru posibile efecte complementare, dar rezultatele sunt variabile. Probioticele nu înlocuiesc tratamentele validate pentru tulburările de anxietate.
De ce stresul afectează digestia?
Stresul poate modifica motilitatea intestinală, secrețiile digestive și sensibilitatea viscerală prin intermediul sistemului nervos autonom și al hormonilor de stres.
Concluzie
Axa intestin–creier demonstrează cât de strâns sunt conectate sănătatea digestivă și funcționarea sistemului nervos.
Microbiomul intestinal participă la această comunicare prin metaboliți, interacțiuni imunitare și mecanisme care implică sistemul nervos enteric și nervul vag.
Cercetările privind memoria, emoțiile și neuroinflamația deschid perspective importante, dar sănătatea cerebrală nu poate fi redusă la o singură bacterie sau la un singur supliment.
Alimentația echilibrată, activitatea fizică, somnul și gestionarea stresului rămân elemente fundamentale pentru susținerea sănătății intestinale și cerebrale.
Despre autor
Echipa editorială MEDICINAS realizează materiale educaționale despre sănătate, microbiom, neurologie și fitoterapie, pe baza literaturii medicale și a cercetărilor științifice.
Activitatea MEDICINAS include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, personalitate marcantă a fitoterapiei românești.
Notă medicală
Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală, diagnosticul sau tratamentul individualizat. Probioticele, plantele medicinale și suplimentele alimentare pot prezenta contraindicații și interacțiuni medicamentoase.
Bibliografie științifică și fitoterapeutică selectivă
Cryan JF, O'Riordan KJ, Cowan CSM, et al. The Microbiota-Gut-Brain Axis. Physiological Reviews. 2019;99(4):1877–2013. https://doi.org/10.1152/physrev.00018.2018
Mayer EA, Nance K, Chen S. The Gut–Brain Axis. Annual Review of Medicine. 2022;73:439–453. https://doi.org/10.1146/annurev-med-042320-014032
Dalile B, Van Oudenhove L, Vervliet B, Verbeke K. The role of short-chain fatty acids in microbiota–gut–brain communication. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2019;16:461–478. https://doi.org/10.1038/s41575-019-0157-3
Hill C, Guarner F, Reid G, et al. The ISAPP consensus statement on probiotics. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2014;11:506–514.
Gibson GR, Hutkins R, Sanders ME, et al. The ISAPP consensus statement on prebiotics. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2017;14:491–502.
Salminen S, Collado MC, Endo A, et al. The ISAPP consensus statement on postbiotics. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2021;18:649–667.
European Medicines Agency. European Union herbal monographs. https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory-overview/herbal-medicinal-products
Wichtl M, ed. Herbal Drugs and Phytopharmaceuticals. 3rd ed. Medpharm Scientific Publishers; 2004.
Barnes J, Anderson LA, Phillipson JD. Herbal Medicines. 3rd ed. Pharmaceutical Press; 2007.
Bojor O. Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. Editura Fiat Lux.
Articol citit de 17 persoane
Acest articol nu are comentarii!