Serotonina

Serotonina este o substanță chimică implicată în transmiterea semnalelor nervoase și în reglarea unor funcții importante ale organismului, precum dispoziția, somnul, apetitul și motilitatea intestinală. Este cunoscută popular drept „hormonul fericirii”, însă această denumire simplifică rolurile sale biologice complexe.

Serotonina acționează atât ca neurotransmițător, cât și ca mediator local în diferite țesuturi. Cea mai mare parte a serotoninei din organism se găsește în tractul gastrointestinal, nu în creier.

Ce este serotonina și cum se formează?

Serotonina, denumită științific 5-hidroxitriptamină (5-HT), este sintetizată pornind de la triptofan, un aminoacid esențial obținut prin alimentație.

Transformarea triptofanului în serotonină presupune mai multe reacții enzimatice, inclusiv formarea intermediarului 5-hidroxitriptofan (5-HTP).

În sistemul nervos central, serotonina este produsă în principal de neuronii din nucleii rafeului, localizați în trunchiul cerebral. Acești neuroni comunică cu numeroase regiuni cerebrale.

Serotonina acționează prin mai multe familii de receptori, care pot produce efecte diferite în funcție de țesut și de circuitul nervos implicat.

Rolul serotoninei în dispoziție și emoții

Serotonina participă la reglarea dispoziției, procesarea emoțiilor și adaptarea răspunsurilor comportamentale.

Modificările funcționării sistemului serotoninergic sunt studiate în depresie și în anumite tulburări de anxietate.

Totuși, depresia nu poate fi explicată prin simpla existență a unui deficit de serotonină. Este o afecțiune complexă, influențată de factori genetici, psihologici, biologici și sociali.

Unele medicamente antidepresive, precum inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), modifică disponibilitatea serotoninei la nivelul sinapselor. Efectele lor terapeutice implică însă procese de adaptare neuronală mai complexe decât creșterea imediată a concentrației neurotransmițătorului.

Serotonina și somnul

Serotonina participă la reglarea ciclului somn–veghe și influențează activitatea unor circuite cerebrale implicate în starea de vigilență.

Este și precursorul melatoninei, hormon implicat în sincronizarea ritmului circadian.

Relația dintre serotonină și somn este complexă, deoarece diferitele populații de neuroni serotoninergici își modifică activitatea în funcție de stadiul somnului.

Serotonina și sistemul digestiv

Aproximativ 90% din serotonina organismului este produsă la nivel intestinal, în principal de celulele enterocromafine.

Aici, serotonina participă la reglarea motilității digestive, a secrețiilor și a comunicării dintre celulele intestinale și sistemul nervos enteric.

Serotonina produsă în intestin nu traversează liber bariera hematoencefalică. Prin urmare, serotonina intestinală nu poate fi considerată o sursă directă de serotonină cerebrală.

Totuși, intestinul și creierul comunică prin intermediul sistemului nervos, al imunității și al semnalelor metabolice, în cadrul axei intestin–creier.

Microbiomul intestinal poate influența metabolismul triptofanului și anumite mecanisme de semnalizare serotoninergică, dar implicațiile clinice ale acestor relații continuă să fie cercetate.

Serotonina și apetitul

Serotonina contribuie la reglarea senzației de sațietate și a comportamentului alimentar prin acțiunea asupra unor circuite cerebrale specifice.

Influența sa asupra apetitului depinde de receptorii activați și de interacțiunea cu alți mediatori, inclusiv Dopamina și diferiți hormoni metabolici.

Ce se întâmplă când activitatea serotoninei este perturbată?

Modificările semnalizării serotoninergice pot fi implicate în tulburări de dispoziție, migrene și anumite probleme digestive.

Un exces periculos de activitate serotoninergică poate determina sindromul serotoninergic, care apare de obicei în contextul utilizării unor medicamente sau combinații de substanțe cu efect serotoninergic.

Simptomele pot include agitație, transpirații, tremor, reflexe exagerate, febră și modificări ale stării de conștiență. Suspiciunea acestei afecțiuni necesită evaluare medicală urgentă.

Dozarea serotoninei din sânge nu reprezintă un test obișnuit pentru diagnosticarea depresiei sau pentru evaluarea serotoninei cerebrale.

Cum susținem sănătatea sistemului serotoninergic?

Funcționarea normală a sistemului nervos este favorizată de obiceiuri sănătoase:

Somn regulat și expunere la lumină naturală în timpul zilei.
Activitate fizică practicată constant.
Alimentație variată, cu aport adecvat de proteine.
Gestionarea stresului și menținerea relațiilor sociale.
Îngrijirea sănătății digestive.

Triptofanul se găsește în ouă, lactate, pește, carne, semințe și leguminoase.

Consumul acestor alimente contribuie la aportul normal de triptofan, dar nu garantează creșterea serotoninei cerebrale sau ameliorarea unei tulburări depresive.

Suplimentele cu 5-HTP sau triptofan pot interacționa cu medicamentele serotoninergice și nu trebuie asociate fără recomandare medicală.

Despre autor

Echipa editorială MEDICINAS realizează materiale educaționale bazate pe literatura medicală și cercetările științifice, în cadrul unei activități care include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

CEBRAOPTIM

Pentru informații despre o formulă cu ingrediente studiate în contextul funcțiilor cognitive, consultați CEBRAOPTIM – MEDICINAS.

Notă medicală

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultul medical. Simptomele depresive, tulburările persistente de somn sau problemele digestive necesită evaluare de specialitate. Nu modificați tratamentele antidepresive și nu combinați substanțe cu efect serotoninergic fără aviz medical.

Bibliografie științifică selectivă

Berger M, Gray JA, Roth BL. The expanded biology of serotonin. Annual Review of Medicine. 2009;60:355–366.
Walther DJ, Peter JU, Bashammakh S, et al. Synthesis of serotonin by a second tryptophan hydroxylase isoform. Science. 2003;299(5603):76.
Gershon MD, Tack J. The serotonin signaling system: from basic understanding to drug development for functional GI disorders. Gastroenterology. 2007;132(1):397–414.
O'Mahony SM, Clarke G, Borre YE, Dinan TG, Cryan JF. Serotonin, tryptophan metabolism and the brain-gut-microbiome axis. Behavioural Brain Research. 2015;277:32–48.
Moncrieff J, Cooper RE, Stockmann T, et al. The serotonin theory of depression: a systematic umbrella review of the evidence. Molecular Psychiatry. 2023;28:3243–3256.
Boyer EW, Shannon M. The serotonin syndrome. New England Journal of Medicine. 2005;352:1112–1120.