Acetilcolina

Acetilcolina este un neurotransmițător, adică o substanță chimică prin care celulele nervoase transmit informații. Are un rol esențial în memorie, atenție, învățare, contracția musculară și reglarea unor funcții automate ale organismului.

Acetilcolina a fost primul neurotransmițător identificat experimental și rămâne una dintre cele mai studiate substanțe implicate în comunicarea neuronală.

Ce este acetilcolina și cum funcționează?

Acetilcolina este sintetizată în terminațiile anumitor neuroni din colină și acetil-CoA, prin acțiunea enzimei colin-acetiltransferază.

După eliberarea în spațiul sinaptic, se fixează pe receptori specifici și transmite semnale către alte celule nervoase, fibre musculare sau celule glandulare.

Există două categorii principale de receptori pentru acetilcolină:

Receptorii nicotinici, implicați în transmiterea rapidă a semnalelor, inclusiv la nivelul joncțiunii neuromusculare.
Receptorii muscarinici, implicați în numeroase funcții ale sistemului nervos central și autonom.

După transmiterea semnalului, acetilcolina este descompusă rapid de enzima acetilcolinesterază, ceea ce permite controlul precis al comunicării nervoase.

Rolul acetilcolinei în memorie și învățare

Acetilcolina participă la funcționarea circuitelor cerebrale implicate în atenție, formarea amintirilor și procesarea informațiilor.

Neuronii colinergici din anumite regiuni ale creierului transmit semnale către cortexul cerebral și hipocamp, structură importantă pentru consolidarea memoriei.

Activitatea acetilcolinei contribuie la selectarea informațiilor relevante și la adaptarea creierului în timpul învățării.

Totuși, memoria nu depinde de un singur neurotransmițător. Glutamatul, Dopamina, GABA și alte sisteme neuronale participă la procesele cognitive.

Alte funcții ale acetilcolinei în organism

Acetilcolina îndeplinește funcții importante și în afara creierului.

Contracția musculară. La nivelul joncțiunii neuromusculare, acetilcolina transmite semnalul care permite activarea mușchilor scheletici.

Digestia. Participă la reglarea motilității gastrointestinale și a anumitor secreții digestive.

Ritmul cardiac. Prin sistemul nervos parasimpatic, contribuie la încetinirea frecvenței cardiace.

Secrețiile glandulare. Este implicată în reglarea salivării, transpirației și a altor funcții vegetative.

Somnul și starea de veghe. Sistemele colinergice participă la reglarea activității cerebrale, inclusiv în timpul somnului REM.

Acetilcolina și boala Alzheimer

În boala Alzheimer sunt afectate, printre altele, anumite populații de neuroni colinergici implicați în memorie și atenție.

Această observație a contribuit la dezvoltarea unor medicamente care inhibă acetilcolinesteraza, crescând disponibilitatea acetilcolinei la nivelul anumitor sinapse.

Donepezilul, rivastigmina și galantamina sunt exemple de medicamente utilizate în anumite forme de demență, conform indicațiilor medicale.

Aceste tratamente pot ameliora temporar unele simptome la anumiți pacienți, dar nu vindecă boala Alzheimer.

Ce se întâmplă când transmiterea acetilcolinei este perturbată?

Modificările sistemului colinergic pot afecta memoria, atenția, mișcarea sau funcțiile vegetative.

De exemplu, în miastenia gravis, sistemul imunitar afectează transmiterea neuromusculară, frecvent prin anticorpi îndreptați împotriva receptorilor nicotinici pentru acetilcolină.

Anumite medicamente cu efect anticolinergic pot provoca uscăciunea gurii, constipație, retenție urinară și, mai ales la persoanele vulnerabile, confuzie sau tulburări cognitive.

Nu există însă un test sanguin obișnuit care să stabilească direct dacă o persoană are „prea puțină acetilcolină în creier”.

Cum susținem sănătatea sistemului colinergic?

Colina este un nutrient necesar pentru sinteza acetilcolinei și pentru alte procese biologice.

Sursele alimentare includ ouăle, peștele, carnea, lactatele, leguminoasele și anumite legume.

O alimentație echilibrată, somnul adecvat, activitatea fizică și controlul factorilor de risc vascular contribuie la sănătatea generală a creierului.

Suplimentarea cu colină nu garantează creșterea memoriei la persoanele fără deficit, iar dificultățile cognitive persistente necesită evaluare medicală.

Despre autor

Echipa editorială MEDICINAS realizează materiale educaționale bazate pe literatura medicală și cercetările științifice, în cadrul unei activități care include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

CEBRAOPTIM

Pentru informații despre o formulă cu ingrediente studiate în contextul funcțiilor cognitive, consultați CEBRAOPTIM – MEDICINAS.

Notă medicală

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultația medicală. Tulburările de memorie, slăbiciunea musculară sau alte simptome neurologice persistente necesită evaluare de specialitate.

Bibliografie științifică selectivă

Kandel ER, Koester JD, Mack SH, Siegelbaum SA. Principles of Neural Science. 6th ed. McGraw Hill; 2021.
Purves D, Augustine GJ, Fitzpatrick D, et al. Neuroscience. 6th ed. Oxford University Press; 2018.
Hasselmo ME. The role of acetylcholine in learning and memory. Current Opinion in Neurobiology. 2006;16(6):710–715.
Ballinger EC, Ananth M, Talmage DA, Role LW. Basal Forebrain Cholinergic Circuits and Signaling in Cognition and Cognitive Decline. Neuron. 2016;91(6):1199–1218.
National Institute on Aging. Alzheimer's Disease and Related Dementias. https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers
National Institutes of Health, Office of Dietary Supplements. Choline – Fact Sheet for Health Professionals. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Choline-HealthProfessional/